De ani de zile, comunitatea romilor reprezintă un subiect de discuţie tabu. În speranţa schimbării atitudinii majorităţii faţă de minoritate, Uniunea Europeană a investit sute de mii de euro în profesionalizarea romilor, în educaţie şi în sănătate. Rezultatele sunt, însă, aproape imposibil de remarcat. Semiramida Balan, fost consilier pe probleme de integrare a romilor în cadrul Instituţiei Prefectului, susţine că Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Inter-Activă (ADCIA)”, structură al cărei director este, a implementat, în parteneriat cu alte instituţii publice şi ONG-uri, 16 proiecte prin care s-a încercat îmbunătăţirea percepţiei asupra romilor, profesionalizarea lor şi integrarea în comunitate. „Cam toate au avut valori de 50-60.000 de euro, a spus Semiramida Balan. De exemplu, între 2009- 2010, la Hilişeu Horia s-a amenajat, în baza unei finanţări de 50.000 de euro, Centrul Comunitar în care periodic au loc sesiuni de informare în domeniile sanitar şi social, grupul-ţintă fiind săteni romi din Hilişeu Crişan, Hudeşti şi Cristineşti. Primarul comunei Hilişeu Horia, Ioan Butnaru, consideră acest proiect un succes. Nu la fel de încântat de proiectul implementat în comună este primarul de la Cristeşti, Ioan Aciobăniţei. Este vorba de proiectul „Punct sanitar-prioritate comunitară”, având ca obiectiv creşterea accesului comunităţilor marginalizate din Oneaga şi Unguroaia la servicii socio-medicale şi educaţionale.„Proiectul a fost sortit eşecului de la bun început”, afirmă Aciobăniţei. La Cristineşti, implementarea Proiectului „Ferma de capre Bărăncuţa”, cu o valoare de 65.000 de euro, a fost mai problematică. Contribuţia Consiliului Local a fost de 8.000 de euro, iar primarul Marinel Stredie spune că banii au fost aruncaţi în vânt. „S-au adus căpriţele, s-au predat la fermă, la Baranca, şi trebuia să dăm 20 dintre ele familiilor sărace să le crească. După o iarnă,