Scandalul Roşia Montană a părut că declanşează divorţul dintre PSD şi PNL, cuplul Ponta-Antonescu, liderii formaţiunilor implicate, acţionând separat - pentru prima dată - în chestiuni esenţiale pentru stabilitatea politică a ţării.
Autorii "loviturii parlamentare de stat" din 2012 nu s-au mai sincronizat în răspunsurile date manifestanţilor din întreaga ţară împotriva exploatării cu cianuri a aurului de la Roşia Montană. O ignorare, în contextul unei ierni care se anunţă dură şi a unui decont electoral apropiat (2014 fiind anul europarlamentarelor şi al prezidenţialelor), ar fi putut să se dovedească extrem de costisitoare electoral. Premierul a hotărât, în consecinţă, să paseze responsabilitatea acceptării exploatării aurului pe seama Parlamentului, în timp ce şeful liberalilor (cu miniştri în guvernul care a aprobat proiectul) a decis ca toţi parlamentarii săi să voteze împotrivă. Atitudinea duplicitară a celor doi lideri ai USL - concomitent pentru şi împotriva proiectului Roşia Montană - a fost subliniată de presă. Cuplul Ponta-Antonescu şi-a mai schimbat, de când este la guvernare, planurile, în diverse împrejurări. Cei doi îşi împărţeau - în situaţiile date - în mod strategic rolurile. Desincronizarea actuală este evidentă, şi nu pare a fi rodul unui scenariu pus la cale de "păpuşarii USL", pentru manipularea electoratului. Întrebările legate de cauzele prezumatului divorţ sunt, deci, fireşti.
Unii analişti au sugerat că fisura în cuplul atât de unit în "lovitura din 2012" s-ar datora mărimii comisioanelor încasate de la RMGC (compania canadiană care organizează exploatarea). Se ştie că, în anii de după lansarea proiectului, compania a făcut investiţii serioase... în buzunarele politicienilor, pentru a grăbi concretizarea lui. Exploatarea cu cianuri este însă extrem de riscantă, putând avea efecte devastatoare pentru viitorul întreg
