Teoria conform căreia gândurile negative ne șubrezesc la propriu starea de sănătate este văzută drept o născocire de către pacienții români, însă are o bază științifică.

Psihosomatica descrie legătura dintre dezechilibrele emoționale și afecţiunile fizice. Așa se face că stresul, anxietatea sau furia, nu doar că tulbură sufletul, ci și trupul, dând naștere la afecțiuni ale inimii, acne, probleme digestive ori genitale. Vestea bună este că procesul poate fi reversat printr-o gândire cât mai optimistă.

Concret, organismul aflat multă vreme sub imperiul emoțiilor negative, eliberează o serie de substanțe chimice în exces, precum adrenalină sau cortizon (hormonal stresului), declanșând astfel un adevărat mecanism de autodistrugere. “Substanțele bune“, endorfinele (moleculele fericirii) și oxitocina sunt drastic reduse, iar primele care au de suferit sunt organele interne.

Măcinarea excesivă duce la hiperaciditate

Stomacul, spre exemplu, reacționează atunci când avem probleme cu banii.

“Hiperaciditatea gastrică este expresia unei ,,măcinari” mentale excesive în raport cu resursele financiare. Pe termen lung, duce la gastrită sau la ulcer. Medicina alopata face des legătura dintre ulcer și stresul profesional, teama de <>”, explică Monica Burcea, psihoterapeut.

Pe de altă parte, afecțiunile duodenului, “vecinul” stomacului responsabil de sucurile digestive, semnifică graba. “Apar atunci când din stomac sunt evacuate prea repede alimente, eventual împreună cu suc gastric. Trădează incapacitatea de a ne bucura de experiențe mici, precum momentul mesei”, mai arată psihoterapeutul.

O altă problemă des întâlnită este constipația, cele mai afectate fiind persoanele care au nevoie de validarea celorlalți, dar și cele obsedate de control.

Bolile ficatului sunt însă rezervate pacienților veșnic nemulțumiți de propr