Condamnarea lui Dan Voiculescu, considerat ultimul mogul, ultima fosila a lumii vechi, pare sa indice ca justitia si-a consolidat independenta, ca a devenit mai constienta de propria putere si continua sa demoleze piatra cu piatra mitul intangibilitatii mai marilor zilei, indiferent ca sunt politicieni, oameni de afaceri influenti sau moguli atotputernici. Condamnat la cinci ani de inchisoare cu executare de Tribunalul Bucuresti, Voiculescu pare intrat pe toboganul prabusirii in gol care i-a trimis in final pe Adrian Nastase, Sorin Ovidiu Vantu, Catalin Voicu, Gigi Becali si alti imparati neincoronati dupa gratii. La fel ca in toate celelalte cazuri, o armata de ziaristi si politicieni sustin ca avem de-a face cu un dosar politic instrumentat la ordinele presedintelui Traian Basescu.
Seful statului este acuzat, cu fiecare mare caz, ca se ocupa direct de adversarii sai, dictandu-le procurorilor cum sa ancheteze, iar judecatorilor ce sentinte sa pronunte. Admitand prin absurd ca asa stau lucrurile in dosarul Voiculescu, ar insemna ca Traian Basescu dispune de puteri mai infricosatoare chiar decat telepatia. Ar insemna ca, desi sistemul s-a incolonat azi in spatele lui Victor Ponta, seful statului reuseste cumva sa intre in mintea procurorilor si judecatorilor.
Ce parghii ar mai avea Traian Basescu asupra procurorilor cand noii sefi din parchete au fost selectati si numiti de Victor Ponta? Dar sa zicem ca avocatii lui Voiculescu: dictatorul ii tine mai departe in gheara, nu renunta el la putere cu una cu doua. Cum de n-a reusit atunci sa opreasca anchetarea lui Adriean Videanu, care pana ieri gravita in cercul de intimi ai presedintelui, prieten bun cu Bebe Ionescu, cuscrul lui Traian Basescu?
Apoi: ce putere are Basescu asupra judecatorilor? Cu ajutorul serviciilor, raspund in cor avocatii lui Voiculescu, stiind ca nu mai e
