Pacienţii cad adesea într-o capcană deschisă de autorităţi fără voie: existenţa medicamentelor care se pot elibera fără existenţa unei prescripţii (reţete).

Această categorie de medicamente (reunite sub denumirea generică de OTC – over the counter – care nu se număra – în sensul care nu se evidenţiata separat prin existenţa unor reţete) au făcut proba timpului, iar concentraţiile mici şi absenţa îndelungată a unor reacţii adverse ameninţătoare pentru viaţă au dus la concluzia că este inutil ca pacientul să mai facă un drum la medic pentru obţinerea unei reţete. Este suficient ca farmacistul să ofere minime informaţii asupra modului de utilizare şi a unor eventuale precauţii de bun-simţ care ar trebui luate.

Unii producători de medicamente solicită argumentat că unele medicamente să îşi schimbe statutul în cel de OTC. Principalul motiv este acela că pentru această categorie de medicamente legea permite să se facă reclamă, inclusiv prin canale de largă audienţă precum televiziune. Comercianţii au constatat o creştere a vânzărilor cu mult peste cea a costurilor exorbitante cu reclamă şi de aceea azi avem ocazia de a vedea numeroase astfel de reclame care se intercalează cu produse de multe mii de ori mai scumpe. Ni se pare normal să vedem după o reclamă pentru un autovehicul nou o reclamă pentru vitamine sau antiinflamatoare.

Aici capcană s-a închis. Pe lângă OTC-uri – care sunt medicamente, pe piaţă se găsesc o imensă gamă de produse denumite suplimente alimentare. Aceste produse (amestecuri de produse) arată că medicamentele (sunt ambalate în cutii asemănătoare, sunt comprimate sau capsule, etc), au prospecte asemănătoare medicamentelor, se vând uneori prin farmacii într-un mod similar OTC-urilor, farmaciştii explică pacienţilor ceea ce este scris în prospect, exact ca la alte produse farmaceutice, sunt destinate tratării unor disfuncţi