Veto-ul neasteptat exprimat oficial de guvernul Frantei impotriva intrarii Romaniei in Schengen lasa loc unor concluzii mai degraba negre pentru Romania, dar si pentru Europa. Decizia arata neincrederea vechii Europe intr-o tara care poarta stigmatul coruptiei, ascensiunea discursului radical, ipocrizia unei Frante care-si asuma multiculturalismul doar la nivel declarativ, incapacitatea Romaniei de a gestiona problema romilor, dar si fragilitatea legaturilor "de singe" in politica europeana. Romania e obligata acum sa gaseasca solutii pentru integrarea romilor, iar o discutie despre cote la angajare in administratia publica ar trebui sa nu mai fie un tabu.
Neincrederea in Romania
In mod oficial, guvernul francez isi explica veto-ul prin neindeplinirea de catre Romania a "tuturor conditiilor" cerute de Bruxelles, iar tentatia conectarii temelor Schengen si MCV e mare pentru statele care au o neincredere "cronica" in eficacitatea luptei anticoruptie (Olanda, Germania, Finlanda etc).
Iar ultimul raport MCV, din februarie 2013, a alimentat neincrederea guvernelor din aceste tari in eforturile Romaniei de a-si securiza granitele. De la acel moment nu au mai aparut multe noutati, iar destructurarea retelelor corupte din vami ori politie a incetat.
Viitorul raport pe MCV, asteptat la finalul anului, ar putea intari perceptia statelor care se opun intrarii Romaniei si Bulgariei in Schengen, daca luam in calcul atacurile la adresa ANI lansate de politicieni, viitorul vot din Parlament pentru Varujan Vosganian, pastrarea in Guvern a ministrilor cu dosare penale etc.
Discursul radicalizat in Europa
Socialistii francezi, veniti la putere pe un discurs care respingea solutia Sarkozy in chestiunea romilor, au cedat in fata presiunii puse de celelalte partide (dreapta lui Sarkozy, dreapta radicala a lui Marine Le Pen
