Orchestra Filarmonicii Regale din Londra, dirijată de Andrew Litton, va interpreta lucrări de Brahms, Grieg şi Ceaikovski. Solistă, în concertul lui Grieg, va fi Alexandra Dariescu.
Articol scris de Elena Zottoviceanu
Uvertura Academică, op. 80 este răspunsul muzical dat de Johannes Brahms (1833-1897) Universităţii din Breslau (astăzi Wroclaw) ca mulţumire pentru titlul de Doctor honoris causa. Piesa scurtă, luminoasă, împleteşte cu mare măiestrie episoade întemeiate pe cântece studenţeşti germane din vremea aceea, dezvoltate într-un mare crescendo general până la impunătorul Gaudeamus igitur.
Într-un interviu, puţină vreme înainte de moartea sa, Edvard Grieg (1843-1907) declara: „Am cercetat tezaurul bogat al cântecelor populare ale patriei mele şi, din această emanaţie a sufletului norvegian, am căutat să îi creez o identitate.” Ne aflăm în plină perioadă a romantismului în care se cristaliza ideea de caracter naţional al operei de artă ca exponent al spiritualităţii unui neam. Implicat adânc în viaţa muzicală a Norvegiei, Grieg – compozitor, pianist concertist, care îşi datora popularitatea îndeosebi pieselor mici – a compus unicul lui Concert pentru pian şi orchestră ca operă capitală, care dă întreaga măsură a talentului său. Strălucirea scriiturii instrumentale (derivată din pianistica lui Liszt) oferă o paletă coloristică excepţional de bogată, ca şi o armonie îndrăzneaţă, împrospătată prin sugestii „impresioniste” preluate de la el şi de contemporani de seamă ca Debussy.
Partea I propune încă de la început o temă specifică lui Grieg, prin căderile de terţe şi oscilaţia major-minor; episoadele poetice alternează cu dezvoltări vijelioase conducând spre cadenţa grandioasă şi finalul dramatic.
Partea a II-a, meditativă în scriitura ei diafană şi bogăţia armoniei cromatice, are un aer