Milioane de români cred sincer că „înainte era mai bine“. Cel mai adesea, oamenii se referă la prețurile dinainte de 1990, care li se păreau mai prietenoase. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa.
Gheorghe Tudose are aproape 60 de ani și câștigă, ca muncitor într-o fabrică de lângă Brașov, circa 1.300 de lei. „Cu banii ăștia de-abia supraviețuim. Pe vremea cealaltă lucram tot la uzină, luam vreo 2.500 de lei pe lună, iar banii ne ajungeau și pentru mâncare, și pentru haine, și pentru un concediu la mare, ba chiar puteam pune deoparte“, spune el. Statisticile seci spun că prețurile au crescut de vreo patru mii de ori între 1989 și 2013. Cu alte cuvinte, un leu de pe vremea comunismului valorează azi 40 de bani. Asta înseamnă, printre altele, că un salariu mediu din 1989 (3.000 de lei) echivalează azi cu 1.200 de lei (sau cu doar 75% din salariul mediu de 1.600 de lei noi înregistrat în luna iunie a acestui an). Sau, luând-o altfel, teoretic, Gheorghe Tudose câștigă azi echivalentul a 3.250 de lei din urmă cu un sfert de secol.
Pentru destule produse, calculele arată că acestea erau într-adevăr mai scumpe în România comunistă decât în cea capitalistă. Un ou, de exemplu, costa 1,50 lei la sfârșitul anilor ’80 și este în jur de 40 de bani azi. Adică puteam cumpăra 2.000 dintr-un salariu mediu atunci și de două ori mai multe în prezent. Același salariu mediu era suficient pentru 30 de kilograme de cafea în 1989 (azi ajunge pentru 65 de kilograme), pentru 250 de litri de ulei (față de 320 azi), iar matematica avantajează prezentul și în cazul unor produse precum zahărul, untul, berea, carnea de porc, energia electrică și cam toate electrocasnicele și electronicele.
De partea cealaltă se află produse precum laptele (650 de litri puteau fi achiziționați în 1989 dintr-un salariu mediu, cam 450 mai pot fi cumpărați azi), brânza (1.500 kilograme în 1
