- Comentariu - nr. 190 / 28 Septembrie, 2013 romanii preocupati, cat de cat de politica, se intreaba: de ce Romania nu progreseaza, iese greu (daca iese!) din criza, desi avem politicieni care lucreaza, vorba vine, in acest domeniu de 10, 20 de ani si chiar mai mult? De ce avutia acumulata prin munca romanilor nu este (cum ar fi normal) la dispozitia si in folosul lor? Si, iarasi, de ce normalitatea e pe dos? Tot ceea ce credeam noi ca e normal sa fie, se desface si se destrama sub ochii nostri. Credeam ca tara era normal sa fie condusa de oameni intelepti si admirati pentru ce au facut in viata lor. E tocmai pe dos. Credeam ca avutia acumulata prin munca romanilor e normal sa fie la dispozitia si in folosul lor. E exact pe dos. Credeam ca respectul si prieteniile pe care Romania le-a dobandit dupa Revolutie e normal sa existe si sa fie cultivate. E chiar pe dos. O b s e r v a n d (ca si noi) cum, sub ochii nostri, se deruleaza instrainarea bogatiilor pe ultima suta de metri, un fost ministru de externe al Romaniei, Stefan Andrei, spunea: "Nu ne vindem tara, o dam pe nimic”. Intr-adevar, observam si noi, cei de pe margine – fara putere de decizie – cum sub ochii nostri, dar, mai ales, a indiferentei politicienilor, a institutiilor statului, chiar si a presei, s-a dezindustrializat tara, cum se pregateste vanzarea sistemului energetic, dupa instrainarea bogatiilor tarii, usurinta cu care s-a acceptat (in pofida protestelor populatiei) exploatarea aurifera de la Rosia Montana, explorarea si exploatarea gazelor de sist, de catre un mare grup petrolier din SUA, Chevron, desi recentele studii facute chiar de Academia Nationala de Stiinte a SUA au descoperit ca apa potabila de la puturi sau robinetele localnicilor din statul Pennsylvania este contaminata (din cauza exploatarii gazelor de sist) si prezinta concentratii de gaz metan de 23 de ori mai mari decat cele normale.