Tot mai multi parinti sunt revoltati datorita faptului ca multe scoli implementeaza “catalogul electronic” si obliga parintii sa plateasca accesul la acesta. Ce este catalogul electronic, este el gratuit, este el util, este o obligatie a scolilor? Sunt tot atatea intrebări justificate, la care este nevoie de un raspuns.

CATALOGUL ELECTRONIC, DACA ESTE IMPLEMENTAT CORECT, ESTE UTIL. DAR:

1) Ministerul Educatiei NU aloca fonduri pentru catalogul electronic. El este o initiativa STRICT a scolii si/sau a primariei. Catalogul electronic NU este un document scolar obligatoriu in sistemul de educatie.

2) Cum nimic nu este gratis pe acest pamant (in afară de dragoste) cineva trebuie sa plateasca: in unele cazuri parintii, in altele (la Arad de exemplu) primaria. 

3) Atentie insa: niciun parinte NU poate fi obligat sa plateasca daca nu doreste acest serviciu. Situatia in care numai unii dintre elevii dintr-o clasa beneficiaza de catalogul electronic suntem in fata unei situatii de segregare pe baza de venit al parintilor IN INVATAMANTUL OBLIGATORIU, lucru care este interzis prin lege. Problema spinoasa!

4) Sunt o multitudine de firme care vand serviciul de catalog electronic. El este, de fapt, un soft destul de banal. Odata instalat acest soft nu ar mai trebui sa coste bani. Niste elevi buni în informatica ar trebui sa poata sa conceapa si sa programeze un soft „catalog electronic” decent. Intrebarea legitima este: pe ce baze o scoală sau o primarie alege un soft si nu altul pentru acest catalog electronic? Sper sa nu aflam ca in unele cazuri raspunsul este „pentru ca firma de soft aleasă a cotizat la primar sau director”.

5) Ce trebuie să faca ministerul? Rolul ministerului, ca gestionar al sistemului, este sa se asigure ca datele care sunt in cataloagele electronice (absente, note, datele personale ale elevilor) pot fi importate intr-o baz