Şansa micilor fermieri este să se asocieze şi să-şi pună terenurile, utilajele agricole şi alte active în comun, conform Politicii Agricole Comune pentru următorii şapte ani. În Uniunea Europeană, sistemul funcţionează de zeci de ani, iar diferenţa faţă de colectivizarea comunistă din România postbelică este dată de faptul că statul nu are nici o ingerinţă în sistemul de proprietate şi conducere al cooperativelor agricole.

Noua Politică Agricolă Comună din 2014-2020 oferă micilor fermieri bonusuri financiare pentru proiectele făcute în cadrul organizaţiilor de producători, asociaţiilor sau cooperativelor. În următorii şapte ani, agricultorii au la dispoziţie pentru proiectele de investiţii 8,1 miliarde de euro.

„Politica Agricolă Comună nu este un panaceu pentru toate statele membre, este o cutie de instrumente din care se pot lua cele specifice. În următorii şapte ani este nevoie de o abordare structurală, altfel, şi în 2020 România o să ajungă cu un decalaj important. Pentru România văd câteva puncte de interes: asocierea, abordarea teritorială integrată, comasarea terenurilor şi sectorul de cercetare şi inovare“, a spus comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, la un eveniment de profil desfăşurat la Bucureşti.

„Sunt o serie de costuri ce pot fi reduse pe partea de colectare a producţiei. Prin Politica Agricolă Comună vom recunoaşte orice formă de asociere, vom avea facilităţi pentru investiţii colective şi facilităţi fiscale pentru astfel de forme de asociere“, a anunţat Dacian Cioloş. Comisarul a subliniat şi că asocierea micilor producători agricoli nu va funcţiona atât timp cât nu este susţinută prin servicii de consultanţă astfel încât agricultorii să se poată concentra pe producţia din fermele lor şi mai puţin pe activitatea de ansamblu a asociaţiei, cooperativei sau a grupului de producători din care fac parte.

„Formele