Un taifas TV, petrecut într-una din duminicile trecute cu mai mult decît Înţeleptul Teodor Meleşcanu, în prezent director SIE, mi-a oferit prilejul de a aborda chestiunea: Imaginea României în străinătate.

Un taifas TV, petrecut într-una din duminicile trecute cu mai mult decît Înţeleptul Teodor Meleşcanu, în prezent director SIE, mi-a oferit prilejul de a aborda chestiunea:

Imaginea României în străinătate.

Pretextul (părînd a fi cusut cu aţă albă) l-a constituit fraza lui Traian Băsescu din Alocuţiunea ţinută la Forumul European pentru Democraţie Publică în ziua de 16 septembrie a.c.:

"Am convingerea că România este percepută mai rău decît este ea în realitate“

Poate că intenţia preşedintelui a fost de a rosti un adevăr în care crede.

Citind discursul cu atenţie, eu am dat însă, în primele rînduri, de o pledoarie a lui Traian Băsescu pentru constituirea unui organism de stat care să promoveze imaginea României în lume.

Dacă între realitate şi imaginea României se aşterne o depărtare evidentă, atunci – proclamă preşedintele – trebuie să înfiinţăm o instituţie care să micşoreze cît de cît distanţa asta supărătoare.

Nu pentru a discuta dacă e necesar sau nu un astfel de organism (Teodor Meleşcanu a zis în emisiune că, da, e nevoie!), am făcut eu să se difuzeze un material despre declaraţia prezidenţială, ci pentru că nu doar ca analist politic, dar şi ca iscoditor al trecutului, am observat că imaginea României în lume sau, mai precis, deosebirea dintre imagine şi realitate e o preocupare a României moderne, atingînd deseori obsesia.

În presa interbelică – cel puţin – am nimerit peste o succesiune de lamentări, indignări şi supărări iscate de ce s-a scris sau s-a spus peste hotare despre ţara noastră, alintată de amanţii patrioţi, ţărişoară.

@N_P