Acei puţini oameni care au avut prilejul de a se bucura de iubirea necondiţionată a cuiva nu au avut capacitatea de a suporta această iubire, nici libertatea ce li s-a dăruit ca o consecinţă a iubirii fără condiţii. Dovadă că lumea nu este pregătită - încă - la nivelul sistemului nervos şi al corpului fizic pentru iubirea fără condiţii şi libertatea ei este însăşi condiţia umană, comportamentele şi faptele oamenilor. Iubirea nesfârşită a lui Dumnezeu i-a dat omului libertate completă şi tocmai de aceea omul şi-a permis..orice. Orice i-a trecut prin minte, toate nebuniile, toată zarva şi toată  degringolada, ura, hachiţele şi egoismul. Înşelătoria şi minciuna, orgoliul şi înfumurarea, agresivitatea, violenţa şi răutatea extremă sunt consecinţe ale libertăţii de alegere provenită din iubirea fără condiţii a lui Dumnezeu. Un om care are curiozitatea să experimenteze în viaţa de zi cu zi iubirea necondiţionată se va izbi, în cele din urmă, de această consecinţă firească a trăirii sale, confruntându-se cu toată nebunia dusă până la absurd a celor din jurul său. El va constata că oamenii ce-l înconjoară, fie nu înţeleg iubirea fără condiţii, fie le este o frică teribilă de ea. Când n-o înţeleg, ei se comportă tot mai aberant, tot mai urât, în virtutea unei libertăţi pe care o duc până la lipsa oricărui bun simţ.

 În faţa iubirii fără condiţii, sistemul nervos este complet derutat, iar reacţia sa poate deveni una de tipul: ”Sigur nu mă iubeşte dacă-mi permite orice”! Incapacitatea omului de a accepta libertatea născută din iubire se traduce în sistemul său emoţional sub forma emoţiilor negative, prin care omul se autoconstrânge şi se autolimitează. De aceea omul nu evită, de fapt, negativitatea. Omul nu evită emoţiile negative. Omul nu evită suferinţa, cât mai degrabă o caută, şi o face inconştient, căci aceasta este singura cale prin care el..se poate autolimita. Prac