Scăderea accentuată a inflaţiei, declinul prelungit al activităţii de creditare, contracţia consumului şi a investiţiilor, precum şi persistenţa excedentului de cont curent sunt tot atâtea argumente care justifică o nouă reducere a dobânzii-cheie a BNR în şedinţa de politică monetară de astăzi, cu cel puţin 0,25 puncte procentuale, adică până la 4,25% pe an, apreciază majoritatea analiştilor.
În luna august, consiliul de administraţie al BNR şi-a făcut curaj şi a decis creşterea pasului de scădere a ratei dobânzii de politică monetară până la o jumătate de punct procentual. Rata de referinţă a coborât astfel la 4,5%, mai jos decât estimaseră cei mai mulţi analişti, care vedeau o diminuare de numai un sfert de punct procentual fiind învăţaţi cu politica ezitantă a băncii centrale. Mişcarea a venit după ce la începutul lunii iulie BNR ajustase dobânda-cheie cu 0,25%, până la 5%, iniţiind un nou ciclu de relaxare a politicii monetare, după o pauză de mai mult de un an.
Începerea unui trend de diminuare a dobânzii-cheie era aşteptată în piaţa financiară în condiţiile în care BNR a rămas în urma celorlalte bănci din regiune care s-au angajat mai devreme în luarea unor măsuri de stimulare a economiilor prin pârghia dobânzii. Cehia, Slovacia, Polonia şi Ungaria au dobânzi de politică monetară mai mici de 4% pe an, România fiind întrecută doar de ţări ca Rusia, Croaţia sau Serbia. O dobândă-cheie de 4,5% mai are Turcia, însă economia acesteia nu lâncezeşte ca economia României.
Dobânda de politică monetară, care influenţează indirect costul creditelor acordate de bănci în economie, ar putea să fie ajustată până la sfârşitul anului la 4%, dar există şi economişti care se aşteaptă la un nivel de 3,75%, potrivit estimărilor Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.
„Credem că BNR va reduce luni dobânda-cheie cu cel puţin 0,25 puncte pr
