Impozitarea chiriilor, finalizarea pachetului de sănătate, clarificarea listei cu proiecte prioritare pentru bugetul pe anul viitor şi lansarea Romgaz pe Bursă ar fi doar câteva dintre angajamentele pe care Executivul de la Bucureşti trebuie să le îndeplinească în această toamnă.
Contul curent s-a echilibrat, cursul leului este stabil, exporturile cresc, deficitul bugetar este sub control, inflaţia este redusă şi, cu toate acestea, Guvernul mai pune economiei o centură de siguranţă. Adică încheie un nou acord cu FMI. Asta pentru că nu chiar toate reformele sunt încheiate, dar şi pentru ca, în cazul vreunui şoc extern, bugetul ţării să fie la adăpost.
Ca bonus, Guvernul va fi în continuare asistat antiderapaj de către finanţatorii internaţionali, iar în faţa investitorilor străini vom defila tot cu ştampila (atractivă sau nu) „Garantat FMI“.
Aşadar, boardul FMI a aprobat vineri un nou acord stand-by cu o durată de 24 de luni şi cu o valoare echivalentă cu 1,75 miliarde de drepturi speciale de tragere (DST), adică 1,98 miliarde de euro. Autorităţile de la Bucureşti au informat FMI că vor trata noul aranjament ca preventiv, astfel că nu intenţionează să tragă fonduri. Partea română a cerut, de asemenea, sprijin preventiv şi de la Uniunea Europeană, de două miliarde de euro.
Atenţie la fluxurile volatile de capital!
În cadrul ultimelor două acorduri cu FMI, România a redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari şi a început reforme structurale în mai multe domenii, a afirmat Nemat Shafik, prim-adjunct al directorului executiv al FMI.
„Totuşi, PIB-ul real nu a revenit încă la nivelul anterior crizei, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv la fluxurile volatile de capital, în timp ce agenda de reforme rămâne nefinalizată. Noul acord va susţine continuarea politicilor, va asigura un sprijin de reze
