Criza a fost depăşită în zona euro: activitatea de afaceri în septembrie a ajuns la maximul ultimelor 27 de luni, conform sondajului Markit Economics în rândul managerilor, iar analiştii de la Capital Economics, cunoscuţi prin scepticism, consideră că în trimestrul al treilea, creşterea economică a zonei euro ar fi de cca 0,4% faţă de precedentul, după o creştere de 0,3% în trimestrul al doilea.

Astfel de cifre, publicate imediat după victoria în alegeri a cancelarului german Angela Merkel, nu sunt însă de natură să contracareze aerul de descurajare din Europa generat de persistenţa unui şomaj care afectează peste 19 milioane de oameni. Raportul de toamnă al Ernst&Young cu prognozele pentru zona euro anticipează că zona euro va ajunge la creştere economică abia la anul (0,9%), dar şomajul va continua să urce şi pe parcursul anului viitor, ajungând la 12,6% la jumătatea lui 2014, cu mari diferenţe pe ansamblul zonei (29% în Grecia, 5,4% în Germania). Creşterea economică slabă este explicată de EY prin dezintermedierea financiară, respectiv lipsa de surse de finanţare atât la nivelul sectorului public, cât şi la nivelul celui private.

Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, creditarea în zona euro s-a redus şi mai mult în august: împrumuturile către companii au scăzut cu 12 mld. euro, după o scădere de 17 mld. euro în iulie, în timp ce creditele către persoane fizice au crescut cu 4 mld. euro, după o reducere cu 3 mld. în iulie. Majoritatea analizelor economice arată că redresarea zonei euro nu poate deveni durabilă atâta timp cât băncile nu reîncep să acorde credite companiilor, iar această perspectivă pare să se îndepărteze, în contextul intenţiilor recent anunţate de autorităţile financiare europene de a derula un nou control al activelor bancare, însoţit de un test de solvabilitate.

Ambele demersuri sunt menite să amelioreze pe term