Silvio Berlusconi cufundă Italia în haos. Printe victime s-ar putea număra, însă, întreaga zonă euro. Dar nu numai Berlusconi e responsabil pentru noua criză guvernamentală de proporţii. Un comentariu de Bernd Riegert.
Cu sânge rece, fără să ţină cont de consecinţele dramatice pe care criza guvernamentală născută din destrămarea cabinetului le va avea pentru Italia şi, poate, pentru întreaga Europă, Silvio Berlusconi nu vrea să renunţe la frâiele puterii. Sau poate chiar a înnebunit de-a binelea, aşa cum bănuiesc nu doar primul ministru şi şeful patronatului italian?
Coaliţie fără bază
Dar în timp ce Berlusconi tropăie acum la scenă deschisă, în spatele culiselor acestui teatru politic, se ştia deja de la debutul marii coaliţii că viziunile stângii şi dreptei în chestiuni ce ţin de politica economică şi fiscală nu-şi găsesc un numitor comun. De aceea, până astăzi, guvernul de la Roma n-a fost capabil să adopte o decizie semnificativă. Planificata creştere a TVA-ului şi noua reglementare a impozitului imobliar au tot fost amânate. Ca dealtfel şi atât de necesarele reforme sau măsurile eficiente de combatere a şomajului. După toate aparenţele Italia va acumula datorii mai mari decât s-a crezut. Care e cu adevărat situaţia se va şti în octombrie. Comisarul euroepan pentru afaceri economice, Olli Rehn, va prezenta datele concrete şi va verifica bugetul Italiei pentru anul viitor. Asta în cazul în care va exista un buget, în lipsa unui guvern capabil să ia decizii.
Chiar dacă la Bruxelles, oficial, nu o spune încă nimeni, în rândul partenerilor din zona euro se fac auzite tot mai puternic voicile celor care se tem de consecinţele crizei italiene asupra întregului spaţiu monetar european.
De vreun an, pieţele financiare au lăsat Italia să respire puţin. Banca Centrală Europeană a cumpărat obligaţiuni de stat italiene şi dă asi
