De o săptămână, judeţul Galaţi este zguduit zi de zi de cutremure de suprafaţă, din ce în ce mai puternice. Cel mai afectat este satul Izvoarele, unde casele au început să se crape, iar localnicii au constatat că seismele sunt însoţite de zgomote stranii, înspăimântătoare, a căror origine a rămas necunoscută.
Înspăimântaţi de sunete şi de faptul că au început să li se crape casele, localnicii din Izvoarele, care abia au scăpat de inundaţiile din septembrie, au chemat prefectul, care, la rândul lui, a adus seismologii de la Institutul Naţional de Fizică a Pământului. În urma măsurătorilor făcute, seismologii au emis prima ipoteză privind cele zece cutremure de suprafaţă de până acum: au fost determinate de instabilitatea solului, de inundaţiile din septembrie şi de exploatările petroliere din zonă.
De vină ar putea fi Lacul Brateş
O altă ipoteză ar fi creşterea cantităţii de apă în Lacul Brateş, situat în zona cu pricina, având o suprafaţă de 24 de kilometri pătraţi. “E posibil ca greutatea lacului, umflat de apele viiturilor, să preseze asupra scoarţei şi să producă seisme de suprafaţă. Aşa ceva s-a întâmplat în nordul Chinei după construirea unui mare baraj hidroelectric”,ne - a spus inginerul de foraje petroliere Septimiu Seiceanu (foto).
O altă ipoteză e iniţierea exploatărilor petroliere care presupun fracturarea hidraulică - cum ar fi gazele de şist, dar nu numai - de pe urma cărora apar, indirect, astfel de cutremure de mică intensitate, la adâncime de 5-10 km. “E foarte posibil să fie vorba despre fracturarea hidraulică, aceasta fragilizând solul, iar consecinţele pot fi foarte periculoase. Exemplu: cutremurul de pământ din Maule, statul Chile, din februarie 2010, cu o magnitudine de 8,8 pe scara Richter, a declanşat, 16 ore mai târziu, un seism de 4,4 în Oklahoma, în situl zonei de exploatare a gazului de şist Wuilzeta. Această descoperire