În ultimele 4 luni dobânda de politică monetară s-a redus cu un procent, de la 5,25% la nivelul actual de 4,25%. Cine are dobânda creditului în lei legată de Robor respiră un pic mai uşurat. La fel va face statul în timp ce se împrumută mai ieftin de la bănci. Deponenţii în lei vor căuta însă alternative cu randament mai bun.
De la începutul lunii mai, când era 5,25%, dobânda de politică monetară s-a redus în trei paşi (la 5%, 4,5%, 4,25%), iar debitorii au motive de bucurie: indicele Robor, cel folosit ca reper pentru dobânzile creditelor în lei, s-a subţiat corespunzător. De la 4,19% pe 3 mai – momentul în care BNR a modificat dobânda de la 5,25% la 5% – Robor la 3 luni a scăzut la 3,29%. Asta înseamnă o reducere de aproape un procent pentru costurile creditelor în lei, scădere ce cântăreşte mai greu la debitorii cu ipotecare (dobânzile sunt mai mici şi ratele mai mari) decât la cei cu credite de consum, unde DAE este oricum în jur de 15%. Vestea proastă este că deponenţii pierd în continuare teren iar economisirea în lei devine apropiată ca randament de cea în euro. De exemplu, la 3 luni există doar două oferte de depozite la termen cu dobânzi peste 5% (5,4% Banca Feroviară şi 5,3% TBI Bank), în timp ce dobânzile la depozitele în euro pleacă de la 3,3% (Banca Românească, Banca Feroviară). Cum statul va derula în perioada următoare o serie de oferte publice pentru listarea la bursă a companiilor energetice, e posibl ca o parte din banii din depozite să fie redirecţionaţi din bănci pentru participarea la acestea şi să rămână parcaţi la bursă.
Prin scăderea dobânzii de politică monetară primesc o mână de ajutor, pe lângă debitorii în lei, şi autorităţile statului, care se vor împrumuta la rândul lor mai ieftin de la bănci. Nu e o veste bună pentru leu, diferenţialul de dobândă leu-euro fiind până acum un argument pentru atragerea investitorilor în inst
