În tot mai multe ţări europene, în Statele Unite ale Americii şi în Rusia, partidele de extremă dreapta câştigă teren. Ascensiunea acestor grupări este atât de puternică încât a determinat partidele moderate să preia o parte din promisiunile extremiştilor pentru a atrage o parte din electoratul acestora.

Luna care s-a încheiat a fost una deosebit de dinamică pentru extrema dreaptă europeană: în Austria, Partidul Libertăţii a înregistrat o victorie importantă la alegerile parlamentare de duminică, la fel şi extremiştii din Partidul Progresului, parte a coaliţiei care a câştigat majoritatea la alegerile legislative din Norvegia.

În Cehia au avut loc ample manifestaţii împotriva ţiganilor organizate de gruparea extremistă DSSS, iar polemica privind imigranţii a insuflat iar avânt în pânzele Frontului Naţional din Franţa, dar şi a celor două partide de extremă dreapta din Marea Britanie.

În aproape toate ţările comunitare există astfel de grupări politice, însă în anumite zone ele sunt din ce în ce mai puternice – în special în ţările nordice, Marea Britanie, Franţa, Grecia, Italia, Ungaria şi Cehia.

Criza economică sau efectele globalizării? Experţii au păreri împărţite cu privire la cauzele care au favorizat reîntoarcerea în forţă a ideologiei de extremă dreapta, fenomen de necontestat în ultimii ani în Europa. Pierderea încrederii faţă de clasa politică, problemele economice dar şi temerile privind globalizarea care ştirbeşte individualitatea şi culturile naţionale, toate au contribuit la victoriile bifate de aceste grupări fie la urne, fie din punctul de vedere al numărului tot mai ridicat de adepţi în rândul adolescenţilor.

Zorii Aurii din Grecia aveau propriul Führer

Tendinţa este însă îngrijorătoare, atrag atenţia experţii, în frunte cu Cecilia Malmström, comisarul european pentru Afaceri In