Biserica Apostolică Armeană a decis canonizarea colectivă a celor 1,5 milioane de armeni, victime ale genocidului din timpul Imperiului Otoman.

Decizia a fost luată la sfârşitul săptămânii trecute cu ocazia adunării episcopilor armeni, reuniţi în plen la Etchimiadzin, centrul Patriarhiei armene, pentru prima dată din 1651, informează pravoslavie.ru, citată de Agerpres.

Ultima canonizare decisă de Biserica Armeniei a avut loc în secolul al XVII-lea.

Preşedintele armean Serj Sarkisian a salutat hotărârea, considerând că aceasta este „cea mai importantă iniţiativă" a Bisericii Armeniei.

„În apropierea împlinirii a 100 de ani de la genocidul din timpul Imperiului Otoman, întregul nostru popor spune un «Nu» hotărât crimelor împotriva umanităţii. Este datoria noastră faţă de înaintaşii noştri, victime nevinovate, şi faţă de întreaga umanitate ca pe viitor un astfel de genocid să nu se mai repete”, a declarat Sarkisian.

La 24 aprilie 1915, cei mai buni reprezentanţi ai intelectualităţii armene - scriitori, profesori, medici, preoţi - au fost închişi în închisorile Imperiului Otoman şi apoi ucişi.

În total, au murit 1.500.000 de armeni, adică aproape jumătate din populaţia armeană la acea perioadă.

Populaţia armeană din Anatolia şi Cilicia, catalogată de autorităţi drept „inamic intern", a fost constrânsă să plece în exil în deşertul Mesopotamiei. Numeroşi armeni au fost ucişi pe drum sau în tabere de refugiaţi.

De atunci, poporul armean luptă pentru recunoaşterea şi condamnarea internaţională a genocidului.

Până acum, mai multe ţări au recunoscut oficial crimele comise împotriva armenilor între 1915 şi 1917, între care Belgia, Canada, Polonia, Rusia, Elveţia, Franţa. Parlamentul European a recunoscut genocidul armean la 18 iunie 1987.

Anul acesta, pe 24 a