Deschiderea noii mine de uraniu de la Tulgheş - Grinţieş (judeţele Harghita şi Neamţ), care ar necesita o investiţie de circa 400 de milioane de lei pe o perioadă de nouă ani de zile, este obligatorie dacă se doreşte alimentarea centralei de la Cernavodă, care acoperă 20% din producţia de energie a României, cu uraniu produs intern şi nu prin importuri.
Singurul loc de unde se mai extrage uraniu în acest moment în România este mina Crucea ( jud. Suceava), aflată în exploatare de 30 de ani, dar ale cărei rezerve sunt aproape de epuizare. Pe lângă deschiderea noii mine, reprezentanţii Companiei Naţionale a Uraniului (CNU) spun că este necesară o investiţie suplimentară de circa 550 de milioane de lei pentru o nouă fabrică de procesare şi una de rafinare care să înlocuiască echipamentele învechite de la Feldioara (jud. Braşov).
Singura mină din care se extrage uraniu în acest moment din România este Crucea. Au mai fost două mine foarte bogate în uraniu, Oraviţa (Caraş-Severin) şi Ştei (Bihor), dar s-au epuizat şi acum sunt în închidere, explică Ioan Moraru, directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului.
Problema este că rezervele de uraniu de la Crucea sunt pe sfârşite, licenţa de exploatare putând fi prelungită până în 2016-2017. Cum pentru deschiderea noii mine de la Tulgheş-Grinţieş sunt necesari circa 3 ani de zile, lucrările ar trebui să înceapă cel mai trâziu de la jumătatea anului viitor.
Uraniul scos de la Crucea alimentează cele două reactoare de la Cernavodă, iar dacă nu vor începe investiţiile în noua mină, centrala nucleară ar trebui să recurgă la importuri.
Crucea este spre epuizare după 30 de ani de activitate. Tot uraniul extras de aici a fost folosit intern şi pentru scopuri paşnice. Încercăm prelungirea licenţei de exploatare. Prelungirea ar putea fi pentru anii 2016-2017. În paralel însă trebuie să des
