Materialul din The New York Times debutează cu un portret al lui Alexandru Vişinescu, „ţinut minte, de către deţinuţi, ca un sadic care a reuşit să supravieţuiască închisorilor pe care le-a condus cândva“.

Acum, scrie jurnalistul Andrew Higgins, Vişinescu nu mai este altceva decât un pensionar cocoşat căruia nu îi place să fie deranjat, iar până de curând nici nu a fost.

„A fost lăsat în pace, cu o pensie generoasă şi un apartament confortabil, înconjurat de fotografii alb-negru care îl înfăţişează în uniformă“, arată autorul, care povesteşte că toată această perioadă liniştită din viaţa lui Vişinescu a luat sfârşit în luna septembrie, când procurorii au anunţat că va fi judecat pentru rolul pe care l-a jucat în era abuzurilor comuniste, primul caz de acest fel de când dictatorul Nicolae Ceauşescu a fost executat, în decembrie 1989.

Cazul, comentează Higgins, ar putea fi începutul reevaluării unei culturi care a hrănit corupţia şi a încetinit progresul ţării, în ciuda integrării României în Uniunea Europeană, în 2007.

Un alt fost comandant de penitenciar, Ion Ficior, este de asemenea anchetat şi ar putea fi pus sub acuzare, se arată în material. Cu toate acestea, există îndoieli serioase cu privire la condamnarea celor doi, subliniază „The New York Times“. Aceste dubii au fost alimentate în special de faptul că Vişinescu a fost acuzat de genocid, termen care nu poate fi asimilat represiunii politice. În acelaşi timp, faptul că aceste crime au fost comise acum mai bine de jumătate de secol ar putea să îl salveze pe Vişinescu de pedeapsă.

Aceste ultime aspecte au stârnit îngrijorarea experţilor, care se tem că situaţia ar putea fi „un fals început“ de reglare a conturilor cu trecutul.

„România lui Ceauşescu a fost cel mai autoritarist regim din Europa de Est, un coşmar paranoic în care unul din 30 de oa