Lipsa de transparenţă şi formalismul continuă să fie una dintre marile probleme ale învăţământului românesc. La şase ani de la înfiinţare, Consiliul Naţional al Elevilor a rămas o structură izolată, majoritatea preşedinţilor consiliilor şcolare nefiind nici măcar primiţi să asiste la şedinţele Consiliilor de Administraţie ale şcolilor, ce să mai vorbim de consultarea acestora.

România continuă să împrumute forme din Occident pentru a părea "în rând cu lumea" şi să le abandoneze apoi când Europa, preocupată de propriile ei probleme, îşi întoarce faţa de la România. Conştienţi că mecanismul învăţământului românesc tinde să devină absurd dacă omite cu bună ştiinţă obiectul asupra căruia îşi concentrează tot efortul, elevul, reprezentanţii Ministerului Educaţii au înfiinţat în 2007 Consiliul Naţional al Elevilor, cu scopul de a apăra şi promova drepturile şi interesele elevilor şi de a implica elevii în actul educaţional, viaţa civică, socială şi culturală. S-au format astfel Consilii ale Elevilor la nivel de judeţ şi de şcoală, reprezentanţii acestora fiind aleşi în mod transparent şi democrat. Nu despre democraţie se poate vorbi şi cu privire la rolul existenţei acestor structuri, ele fiind ignorate de Minister şi de şcoli în luarea deciziilor, de parcă nu pentru elevii pe care îi reprezintă, s-ar lua aceste decizii.

Vrem să dobândim dreptul de vot în Consiliul de Administraţie!

Deşi nu le dă drept de vot, legea le impune Consiliilor de Administraţie ale unităţilor şcolare să consulte şi reprezentanţii elevilor atunci când se iau decizii. Dar legea îi sperie doar pe cei mici. Conform unei statistici realizate de Consiliul Naţional al Elevilor în perioada 25 martie - 31 martie 2012, din 999 de unităţi de învăţământ în doar 326 de unităţi (adică 32,56%) reprezentantul elevilor participă permanent în Consiliile de Administraţie ale unităţilor şcolare