Am citit azi un editorial al d-lui Ionitoia in care erau amintite declaratiile unui personaj, neinteresant pentru mine, referitoare la sansele Stelei in meciul cu Chelsea. Europarlamentarul a spus ca sunt nule. Poate ca, intr-adevar, ai nostri nu au nicio sansa, dar avand in vedere ce promisiuni puerile a facut partidul din care face parte si, cum se asteptau cei cu capul pe umeri, nu au fost realizate nici in proportie de 1%, nu as lua in considerare mai nimic din ceea ce declara un politician, indiferent de tema discutiei.
Revenind la sport, sunt de acord cu diferenta imensa dintre cele doua echipe, dar ce ne-am face fara speranta in minuni? Se mai intampla uneori. De ce nu am crede in reversul medaliei care, desi este umbrit de fata principala, ofera totusi date importante despre importanta acesteia. De ce sa nu speram ca maine Steaua va scurta cu cativa centimetri nasul arogant al lui Mou si il va face sa-si inghita, litera cu litera, fiecare cuvant jignitor rostit dupa meciul de Europa League dintre cele doua echipe. Va fi extrem de dificil! Un urias ranit in orgoliu va da piept cu o mica echipa dornica sa isi faca, din nou, un nume in Champions League. Cu atat mai mult cu cat Goliat de azi l-a intalnit pe David in primavara si sigur va fi pregatit pentru a para piatra. Sa speram ca Steaua a abandonat prastia si ii va surprinde pe englezi poate cu o arbaleta de aceasta data. Oricum, nimic nu m-ar face mai fericit decat sa il vad pe „The Special One” mai putin deosebit la finalul partidei. Eu propun sa mai credem in minuni, sa fim optimisti, dar foarte ponderat.
May the force (and the luck) be with Steaua!
Am citit azi un editorial al d-lui Ionitoia in care erau amintite declaratiile unui personaj, neinteresant pentru mine, referitoare la sansele Stelei in meciul cu Chelsea. Europarlamentarul a spus ca sunt nule. Poate ca, intr-adevar, ai
