Câteva zeci de buzoieni de etnie romă ar trebui aduşi în ţară de autorităţile franceze, pe cheltuiala administraţiei din Paris, iar odată ajunşi aici să poată beneficia de ajutor printr-un proiect de reinserţie socială şi economică.
Pentru asta, la jumătatea lunii august, venea la Buzău directorul Oficiului Francez de Imigrare şi Integrare de pe lângă Ambasada Franţei, Hossein Mokry, pentru a discuta cu reprezentanţii Prefecturii şi cei ai Consiliului Judeţean Buzău termenii Acordului – cadru ce a fost semnat între Guvernul României şi Guvenul Franţei cu privire la reinserţia cetăţenilor români de etnie romă ce s-au întors din Franţa în România.În urma discuţiilor se stabilise ca în circa două săptămâni, oficialul francez să facă cale-ntoarsă pentru a semna cu responsabilii de la Buzău un acord pentru implementarea măsurilor stabilite de comun acord pentru rezolvarea cât mai urgentă a situaţiei romilor buzoieni aflaţi la Paris prin trimiterea lor în ţară. De atunci s-a scurs o lună şi jumătate, iar acordul încă se lasă aşteptat.
Între timp, romii noştri fac ceea ce au învăţat să facă, şi destul de bine. Se lasă repatriaţi, se întorc în localitatea de domiciliu, cer la Primărie adeverinţe de confirmare că au ajuns acasă, apoi, după o lună – două, se întorc pe meleagurile străine şi continuă să deranjeze atât locuitorii Parisului cât şi pe cei ai altor oraşe europene, spre disperarea acestora. „Cei care se întorc în ţară, vin şi ne cer nouă adeverinţe de confirmare că au revenit la domiciliu, stau puţin, mai ridică un perete şi se întorc în Franţa”, susţine primarul comunei Calvini, Nicolae Curelea. Numai Primăria Calvini a eliberat 50 astfel de adeverinţe, pentru soţ- soţie.
Programele de reinserţie, eşec total
Lucrurile se învârt astfel într-un cerc fără ieşire, o serie de proiecte de incluziune socială a romilor neavând ni
