Primarul Sibiului a câştigat la Curtea de Apel Alba Iulia procesul intentat de Agenţia Naţională de Integritate, dar alţi aleşi, aflaţi în situaţii similare de incompatibilitate, au pierdut procesele la alte curţi de apel sau la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Legea, în rezumat, le interzice aleşilor să facă parte din adunările generale ale acţionarilor societăţilor de interes local, regional sau naţional unde primăria, consiliul local sau judeţean este acţionar.

Mai precis, potrivit Legii 161/2003 “funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, de preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (...) funcţia de reprezentant al unităţii administativ teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”.

Cum este posibil ca, în situaţii similare, o instanţă de judecată să dea o soluţie, iar o altă instanţă să dea o decizie total opusă, în condiţiile acţiunii aceluiaşi text de lege?

Reprezentant „legal” în două societăţi comerciale până la pronunţarea Înaltei Curţi

În 24 aprilie, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa că a constatat faptul că primarul Sibiului, Klaus Werner Iohannis, se afla în stare de incompatibilitate întrucât are calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor a S.C. Apă Canal SA Sibiu (din 5 august 2010) şi la SC Pieţe SA (din 30 aprilie 2009) ceea ce contravine prevederilor legale.

Documentele în baza cărora ANI a făcut constatările au fost furnizate de Oficiul Registrului Comerţului.

La SC Pieţe Sibiu, Primăria Sibiu deţine 99% din acţiuni, iar Klaus Iohannis figurează în actele actualizate ale Registrului Comerţului ca reprezentant al municipiului în AGA.

La proces,