Echipamentele existente acum la Feldioara sunt atât de învechite încât nici nu se mai pune problema unor modernizări, ci a unor noi unităţi de rafinare şi procesare, arată Ioan Moraru, directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului
Investiţia în noile fabrici de procesare şi de rafinare pe care Compania Naţională a Uraniului (CNU) vrea să le deschidă la Feldioara în 2016 se ridică la peste 550 de milioane de lei, sumă care se adaugă celei de 400 de milioane de lei pe care compania ar urma să o investească în deschiderea minei de la Tulgheş-Grinţieş.
„Singura mină din care se extrage uraniu în acest moment din România este Crucea. Au mai fost două mine foarte bogate în uraniu, Oraviţa (Caraş-Severin) şi Ştei (Bihor), dar s-au epuizat şi acum sunt în închidere”, explică Ioan Moraru, directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului.
Problema este că rezervele de uraniu de la Crucea sunt pe sfârşite, licenţa de exploatare putând fi prelungită până în 2016-2017. Cum pentru deschiderea noii mine de la Tulgheş-Grinţieş sunt necesari circa 3 ani de zile, lucrările ar trebui să înceapă cel mai târziu de la jumătatea anului viitor.
Uraniul scos de la Crucea alimentează cele două reactoare de la Cernavodă, iar dacă nu vor începe investiţiile în noua mină, centrala nucleară ar trebui să recurgă la importuri. „Crucea este spre epuizare după 30 de ani de activitate. Tot uraniul extras de aici a fost folosit intern şi pentru scopuri paşnice. Încercăm prelungirea licenţei de exploatare. Prelungirea ar putea fi pentru anii 2016-2017. În paralel însă trebuie să deschidem un nou zăcământ, Grinţieşul“, a precizat Moraru.
Directorul CNU nu spune care este producţia de uraniu a minei de la Crucea, aceasta fiind o informaţie clasificată. În raportul de administrare realizat de noul management al Nuclearelectrica se arată însă că cele două re
