În circa un an de zile România trebuie să decidă care va fi sistemul de redevenţe pe care-l va aplica din 2014, în contextul în care prin actualul cadru de reglementare statul câştigă numai 7% dintr-o producţie anuală de petrol şi gaze de 4 miliarde de euro. Statul spune că vrea mai mulţi bani, dar de partea cealaltă investitorii ameninţă voalat că fără stabilitatea cadrului fiscal investiţiile majore în noi zăcăminte stau sub semnul întrebării. Ce tipuri de redevenţe se aplică în alte state şi care ar fi cel mai potrivit pentru piaţa locală?
„În primul semestru al anului 2013 statul român a încasat redevenţe petroliere însumând 594,45 milioane de lei (135 de milioane de euro)“, spune Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Circa 85% din această sumă dunt aduse de două companii, Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România, controlat de OMV, şi Romgaz, cel mai mare producător de gaze local, deţinut de statul român.
Anul trecut, cele două companii au virat către bugetul de stat redevenţe în valoare totală de un miliard de lei (230 de milioane de euro), ceea ce reprezintă 7% din valoarea producţiei de petrol şi gaze de 3,3 miliarde de euro a celor două companii. În total, redevenţele petroliere colectate de ANRM au fost anul trecut de 1,2 miliarde de lei (267 milioane de euro) la o producţie de petrol şi gaze de circa 4 miliarde de euro.
În România, prin Legea petrolului redevenţele se calculează ca procente din valoarea producţiei. În funcţie de dimensiunea zăcământului procentele aplicate variază între 3,5% şi 13,5%, atât pentru petrol, cât şi pentru gazele naturale. La privatizarea Petrom statul s-a obligat să menţină acest sistem de taxare zece ani de zile, adică până la finalul anului 2014. Astfel, de la anul România ar trebui să aleagă un nou sistem, iar potr
