Calea ferată Bumbeşti-Livezeni, impresionant monument de arhitectură feroviară, a fost inaugurată oficial la 31 octombrie 1948; nu mai puţin de 35 de poduri şi viaducte se înlănţuie pe cei 31 de kilometri ai traseului, alături de 39 de tuneluri şi numeroase ziduri de sprijin. La 65 de ani de la deschiderea ei, linia rămâne cea mai complexă construcţie de acest tip realizată pe teritoriul României; însă, şi astăzi, prezentarea ei rămâne tributară falselor clişee, potrivit cărora s-ar număra printre „marile realizări ale glorioşilor ani de început ai Republicii Populare România”. În realitate, despre o magistrală care să traveseze Carpaţii se discuta încă din 1874; construcţia primului ei tronson a demarat în 1886, iar în 1916, linia ajunsese deja la Bumbeşti... În 1942, cu prilejul unei vizite oficiale a ministrului Transporturilor şi a directorului general al CFR pe şantierul liniei Bumbeşti-Livezeni, se fac sumedenie de fotografii, înfăţişând stadiul lucrărilor în câteva puncte de pe traseu: poduri, tuneluri, viaducte. Alături de lunga istorie a drumului de fier, „Historia” vă prezintă în exclusivitate câteva dintre aceste fotografii inedite. Cititorul dornic să cunoască adevărul despre linia Bumbeşti-Livezeni – acest monument viu al tehnicii româneşti din anii primei jumătăţi a secolului XX – va descoperi, adeseori cu stupoare, că întâia menţiune scrisă a ideilor privind construcţia unei legături directe între Oltenia şi Transilvania a apărut încă din anul 1874, în textul „Convenţiei pentru joncţiunea feroviară între România şi Austro-Ungaria”; prin acest document, statele semnatare se obligau ca în cel mai scurt timp să deschidă două conexiuni transfrontaliere, prin punctele de vamă de la Predeal şi Vârciorova. Mai mult, în cadrul negocierilor bilaterale ce au avut loc la Bucureşti au fost identificate alte trei variante de traversare a Carpaţilor, între traseele