Elevii, părinţii şi profesorii din cele trei şcoli cu predare în grafie latină din stânga Nistrului aşteaptă de un an ca Moscova să le achite prejudiciile dictate de CEDO, în valoare de un milion de euro, şi să le asigure condiţii bune de activitate.

După opt ani de aşteptare, la 19 octombrie 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului pronunţase o decizie istorică: Rusia a fost declarată vinovată că a încălcat dreptul la educaţie şi viaţă privată a 170 de elevi, părinţi şi profesori ai liceelor „Evrika“ de la Râbniţa, „Ştefan cel Mare“ de la Grigoriopol şi „Alexandru cel Bun“ din Tighina. Palma dată Rusiei a venit după ce, în 2004, Moscova a susţinut regimul lui Igor Smirnov, fostul lider separatist, care a decis să închidă şcolile cu predare în limba română din stânga Nistrului. Kremlinul nu a executat hotărârea CEDO nici până în prezent, deşi termenul-limită a expirat încă în ianuarie 2013.

„Moscova ne sfidează, Chişinăul e neputincios“

Sceptici ca şi acum un an, directorii acestor instituţii constată că situaţia lor a rămas neschimbată. „Atunci ne-am bucurat, dar, din păcate, nu s-a făcut nimic. De parcă nimeni nu are nevoie de noi. În acest an, în clasa întâi avem doar şapte copii, şcoala fiind frecventată de 150 de elevi. Dacă Rusia ar fi respectat decizia, iar aşa-zisele autorităţi locale ne-ar fi întors sediul, astăzi, poate, am fi fost în rând cu alte instituţii de învăţământ“, spune Eugenia Halus, directoarea Liceului „Evrika“, elevii căruia au fost alungaţi din clădirea şcolii în 2004.

De atunci lecţiile, au loc în grădiniţa Uzinii Metalurgice. „Rusia ne sfidează, în timp ce autorităţile de la Chişinău nu au nicio putere în raport cu aceasta. Foştii elevi din lista victimelor despăgubite de CEDO mă sună periodic şi mă întreabă dacă Moscova a executat hotărârea, dar nu pot să le spun decât că situaţia şcolilor noastre este şi mai gre