Puii din import sunt umflaţi până la refuz cu hormoni, iar cei româneşti conţin cantităţi mari de medicamente. Prin carnea consumată, ce conţine reziduuri de antibiotice, oamenii ajung să nu mai răspundă la tratamente.
Peste 87% din puii crescuţi în România sunt trataţi cu medicamente, arată un studiu al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor, publicat în luna mai a acestui an. Puii dezvoltă o rezistenţă la diverse substanţe necesare în tratare unor boli, iar acest lucru are efecte directe asupra organismului uman.
Reziduri de antibiotice
Tratamentul medicamentos aplicat puilor se face prin furaje şi apă, mai ales când apar probleme la păsări. “Se bagă antibiotice în apa de băut când apar probleme respiratorii sau digestive. Atunci eşti obligat să le bagi antibiotic. Nu poţi să le dai aghiazma ca să se vindece. La o fermă sunt şanse mici să nu se folosească antibiotice”, a afirmat Marian Dragota, medic veterinar.
Dar în momentul în care păsările sunt tratate cu medicamente, este necesar să existe o perioadă de timp între administrare şi sacrificare. “Legislaţia prevede că în momentul în care puii, dar nu numai ei, ci şi vacile de exemplu, sunt în tratamente cu antibiotice trebuie să se lase o perioadă de timp între tratament şi sacrificare, tocmai pentru ca reziduurile de antibiotice să nu persiste în carne. Dacă nu se respectă această perioadă este o încălcare a legii”, a declarat prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).
“Au apărut tulpini multirezistente, fie că e vorba de bacilul tuberculozei, fie că e vorba de stafilococ, care nu mai pot fi tratate cu niciun fel de antibiotic cunoscut. E ca înainte de era antibioticelor”, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare
Tulpini rezistente
Furajul normal conţine po
