Diagnosticul arheologic confirmă existenţa unei gropi comune cu rămăşiţe umane aparţinând unor victime decedate în perioada 1958-1963, la colonia de muncă de la Periprava, iar practica de înhumare iese din tiparele tradiţionale, informează IICCMER.
Potrivit reprezentanţilor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în urma investigaţiilor întreprinse în septembrie 2013 la Periprava, judeţul Tulcea, a fost identificat un loc de înhumare a deţinuţilor decedaţi în perioada 1958-1963 în colonia de muncă Periprava.
"Locul de înhumare se află în perimetrul actualului cimitir al localităţii, într-o zonă lipsită de morminte ale comunităţii locale de ruşi lipoveni. Săpăturile arheologice au acoperit un areal circa 700 de metri pătraţi fiind identificate rămăşiţe umane aparţinând unor defuncţi depuşi în modalităţi diferite, înhumaţi în mai multe perioade", se arată într-un comunicat de marţi al institutului.
Raportul privind diagnosticul arheologic efectuat în cimitirul de la Periprava din comuna C. A. Rosetti, judeţul Tulcea, conţine detalii cu privire la stabilirea locului de înhumare a deţinuţilor din colonia de muncă şi la modalitatea în care s-au practicat aceste înhumări.
Potrivit reprezentanţilor IICCMER, practica de înhumare iese din tiparele tradiţionale.
"Unul dintre schelete are picioarele încrucişate şi legate (probabil cu o sârmă), iar poziţia nefirească a capului, aplecat într-o parte, împreună cu vertebrele cervicale (dislocate), denotă o introducere forţată a cadavrului. În alte cazuri, defunctul este depus într-o ladă confecţionată din material lemnos perisabil, iar un altul a fost probabil înfăşurat într-un fel de rogojină din material organic. Într-un alt caz s-a observat clar o neglijenţă la manipularea cadavrului în momentul introducerii în groapă. Spre exemplu, unul din c
