Potrivit unui recent sondaj, peste jumătate din români susţin că au avut o relaţie proastă cu romii sau ungurii.
Prejudecățile față de romi par la fel de mari în Franța, ca și în România,
semn că Europa nu reușește să-și depășească întru-totul istoria. Dimpotrivă, liderii politici par să stimuleze stereotipurile negative ale romilor nu doar în Franța, România, Italia sau Spania, ci și în state mai sobre precum Elveția și chiar Germania.
Ce consecințe ar putea avea această stimulare a urii față de o etnie care are deja o imagine negativă, pe care o fac partidele tradiționale, cu gândul să atragă mai mult electorat? În România lucrurile sunt clare, 60 la sută dintre români, consideră că relațiile polulației majoritare cu romii sunt proaste, dar la fel sunt considerate și relațiile cu maghiarii, potrivit unui sondaj dat astăzi publicității (făcut de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevarul). Este vorba despre minoritățile folosite în campaniile electorale ca materie primă pentru a câștiga aderenți prin înspăimântarea acestora. În Franța, o cercetare publicată acum două zile scoate la iveală că nouă francezi din zece spun că romii se integreaza greu în societate, iar șapte francezi din zece îi dau dreptate ministrului de Interne Manuel Valls, care a spus că romii nu au vocația de a rămâne în Franța și ar trebui excortați la frontieră. Parisul consideră, de altfel, că România și Bulgaria nu sunt pregătite să fie primite în Spațiul Schengen, fiindcă nu-și pot controla frontierele, dar și din cauza romilor care ajung în Franța și care nu se adaptează și comit acte de violență.
O altă cercetare sociologică, făcută la sfârșitul anului trecut în România (14-18 decembrie 2012, Operations Research pentru Asociatia Pro Democratia) arata faptul că doar 64 la sută dintre români se declarau de acord ca persoanele de etnie romă să locui
