De când a început să se dezvolte limbajul, oamenii au văzut ca necesară inscripţionarea cunoştinţelor lor. Plecăm de la tăbliţele de lut mesopotamiene şi ajungem la tabletele şi e-reader-ele de astăzi. Cartea tipărită, cu o istorie relativ recentă (începând cu secolul 15 şi invenţia lui Gutenberg), a rezistat până astăzi, la fel ca celelalte invenţii din domeniul comunicării despre care se presupunea că vor dispărea: radio-ul şi televizorul. Lumea digitală, internetul mai precis, a schimbat felul în care aceste principale tehnologii funcţionează, prin integrarea lor treptată. Iată, astăzi avem radio-uri online şi televizoare smart. Acest lucru s-a întâmplat şi în ceea ce priveşte cărţile. Cărţile epub sunt astăzi cele mai răspândite şi bine vândute din online, pentru că pot fi citite cu uşurinţă pe e-reader-e. O bibliotecă întreagă în palmele tale! Cărţile, aşadar, nu au cum să dispară, însă forma în care ne parvin nouă astăzi s-a schimbat deja.

Cărţile în formă electronică nu au înlocuit însă cărţile clasice, tot ceea ce s-a schimbat, de fapt, fiind doar varietatea modalităţilor prin care cititorii pot să citească şi autorii să publice.

Astfel, la Biblioteca Judeţeană “Ion Heliade Rădulescu”, a fost organizată a doua ediţie a simpozionului “Contribuţii la conceptul de istorie a cărţii şi bibliotecilor”. Scriitori şi specialişti în istoria cărţilor şi a bibliotecilor din toată ţara s-au întâlnit în cadrul unui simpozion, în care s-a vorbit depre valoarea manuscriselor, păstrate sau nu în arhivele literaturii româneşti. La simpozion au fost dezbătute teme ca direcţiile de cercetare ale istoriei cărţii în istoriografia românească, în comparaţie cu evoluţia conceptului în istoriografia occidentală şi reuneşte cei mai importanţi specialişti din domeniul cărţii vechi şi bibliofilie, în scopul readucerii istoriei cărţii în atenţia cercetătorilor şi înte-grarea