BNR şi Ministerul Finanţelor au făcut în septembrie plăţi către FMI de câte 121,6 mil. euro fiecare în contul împrumutului uriaş contractat de România în 2009, de 12 mld. euro, însă ieşirile din rezerva valutară au fost acoperite confortabil de intrările din alt împrumut extern – cel de 1,5 mld. euro atras de Finanţe luna trecută printr-o nouă emisiune de euroobligaţiuni.
Per total intrările la rezervă au însumat 1,86 mld. euro, în timp ce ieşirile au fost de numai 943 mil. euro, rezultând o creştere a rezervei valutare de la BNR cu peste 900 mil. euro faţă de august, până la 33,1 mld. euro. Stocul de valută revine aproape de vârful atins în iulie, de 33,3 mld. euro şi care rămâne până acum maximul anului.
Temporar în 2011 şi 2012 rezerva valutară a atins niveluri record de peste 34 mld. euro, vârfurile fiind legate de multe ori de împrumuturile Ministerului Finanţelor de pe piaţa externă. Rezerva valutară de la BNR este cu 5 mld. euro mai mare decât în urmă cu cinci ani, înainte de izbucnirea crizei financiare internaţionale. România a intrat în criză cu o rezervă care în aprilie 2009 se subţiase la 24,8 mld. euro, după care a intrat pe creştere pe seama celor 9,5 mld. euro împrumutate de BNR de la FMI.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.10.2013
BNR şi Ministerul Finanţelor au făcut în septembrie plăţi către FMI de câte 121,6 mil. euro fiecare în contul împrumutului uriaş contractat de România în 2009, de 12 mld. euro, însă ieşirile din rezerva valutară au fost acoperite confortabil de intrările din alt împrumut extern – cel de 1,5 mld. euro atras de Finanţe luna trecută printr-o nouă emisiune de euroobligaţiuni.
Per total intrările la rezervă au însumat 1,86 mld. euro, în timp ce ieşirile au fost de numai 943 mil. euro, rezultând o creştere a rezervei valuta