Opt state din UE au fost monitorizate şi supuse unui studiu din care reies cele mai des utilizate practici de corupţie în domeniul achiziţiilor publice.
Un studiu realizat la cererea Comisiei Europene (CE) în opt state membre ale Uniunii Europene (UE) arată că pentru faptele de corupţie, populaţia acestor ţări, printre care şi România, a plătit, în anul 2010, sume cuprinse între 1,4 şi 2,2 miliarde de euro. Acest preţ al fărădelegilor şi moda lităţile de combatere a fenomenului corupţiei au fost dezbătute în cadrul conferinţei "Achiziţiile publice: costurile pe care le plătim din cauza corupţiei I", care a început, ieri, în Parlamentul European.
În deschidere, europarlametarul român Monica Macovei, a spus: "Cu aceşti bani s-ar putea face spitale, şcoli, drumuri, ar putea creşte pensiile, salariile, îi putem investi în învăţământ, cercetare. Ne costă din buzunarul fiecăruia, de aceea nu este acceptabil să stai deoparte, să spui că nu mă interesează că X îi dă mită lui Y. Prin urmare nu pariaţi pe corupţie pentru că nu veţi câştiga, ci veţi pierde, în primul rând bani".
Studiul a fost comandat de Oficiul European de Luptă Antifraudă şi a fost realizat de PreicewatherhouseCoopers şi Ecorys, cu sprijinul Universităţii din Utrecht, în perioada martie 2012 - iunie 2013. Au fost identificate mai multe metode de corupţie practicate în domeniul achiziţiilor publice în Franţa, Ungaria, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, România, Spania, care au determinat creşterea costurilor contractelor.
Licitaţii aranjate
O metodă, folosită mai ales în România şi în Spania este comisionul illicit. Mai exact, o parte din suma pe care un câştigător al unei licitaţii o primeşte este desti - nată funcţionarului, în schimbul trădării publicului. O altă modalitate este fraudarea licitaţiei (contract promis unuia dintre participanţi), întâlnită la 48% din cei studiaţi
