Faptul că respectul faţă de om, indiferent de poziţia sa socială, se dovedeşte mai mult teorie devine jenant, chiar penibil, în secolul al XXI- lea. Dacă vă mai amintiţi, atribuirea emiratului Qatar de a găzdui şi organiza “Cupa Mondială” la fotbal, ediţia 2022, nu numai că a provocat reticenţa statelor cu o puternică tradiţie în fotbal, inclusiv deţinerea unui palmares de invidiat, dar a scos la iveală şi existenţa unor interese economice şi financiare, din partea FIFA şi a unor state membre ale Federaţiei Internaţionale de Fotbal. Până la urmă, totul ar fi fost maşamulizat, lumea ar fi închis ochii, mai ales dacă fiecare s-ar fi ales cel piţin cu o firimitură din marele tort al competiţiei mondiale. Dar noul scandal, provocat de către emiratul arab care, între noi fir vorba, este un nimeni în lumea fotbalului, a pus din nou pe tapet problema dacă trebuie sau nu să se lase Qatarului dreptul de-a organiza şi găzdui Cupa.
Neosclavagism
Pe scurt, ambasadorul Nepalului la Doha a trimis ziarului britanic documente din care reiese clar că pe şantierele din Qatar se recurge la folosirea muncii forţate, în condiţii de sclavagism total. Astfel, cel puţin 44 de muncitori nepalezi, lucrând pe şantierele destinate construirii de stadioane, majoritatea tineri, au murit la locul de muncă din cauza insuficienţei cardio-respiratorii, provocate atât de condiţiile dure de muncă, cât şi din cauza condiţiilor climaterice, specifice emiratului, unde permanent este foarte cald.
Publicaţia britanică a dezvăluit că, pentru terminarea la timp a lucrărilor destinate bunei desfăşurări a Cupei, Qatarul are nevoie de un surplus de 1,5 milioane de muncitori, destinat construirii de stadioane, drumuri, porturi şi hoteluri. Din acest peste un milion de muncitori, 40% sunt nepalezi, alungaţi de acasă de sărăcie, o sută de mii dintre ei fiind deja de anul trecut pe şantierele emira
