Mahatma Gandhi s-a născut la 2 octombrie 1869, la Porbandar, în provincia indiană Kathiawar, părintele independenţei Indiei, numele său adevărat fiind Mohandas Karamchand Gandhi. Iniţiatorul mişcărilor de revoltă neviolentă împotriva stăpânirii coloniale britanice, a fost supranumit Mahatma (în sanscrită însemnând „Marele Suflet”) de marele poet indian Rabindranath Tagore.

Gandhi provenea dintr-o familie indigenă din pătura superioară a societăţii indiene, aparţinând castei vaishya. Tatăl său, Mohandas Kaba Gandhi, a ocupat pentru o vreme funcţia de guvernator în Kathiwar, statul Vankaver. La vârsta de treisprezece ani, Gandhi a fost căsătorit cu Kasturbai Nakanji, o fată de aceeaşi vârstă cu el. Moartea tatălui şi a primului său copil i-au schimbat decisiv viaţa.

După ce a urmat cursurile colegiului din Bhavnagar, Gandhi a studiat dreptul la Universitatea din Ahmadabad şi la University College London. 1888 este anul în care Gandhi a plecat în Londra, an în care a devenit vegetarian. La Londra s-a preocupat, pe lângă studiile de drept, de hinduism, islam şi creştinism. Îttors în India, Gandhi a practicat pentru scurt timp avocatura în Bombay.

În anul 1893, Gandhi a plecat în Africa de Sud, în calitate de consilier juridic al unei firme comerciale indiene, unde a rămas vreme de 21 de ani, cu mici întreruperi. În Africa de Sud, Gandhi a descoperit că mii de indieni imigranţi erau supuşi segregaţiei rasiale, fapt care l-a determinat să se angajeze în lupta împotriva dominaţiei britanice şi recunoaşterea drepturilor compatrioţilor săi. Frizerul refuza să îl tundă, pentru simplul motiv că nu aparţinea rasei albe, nu avea voie să poarte turban în sala de judecată, iar după ora 21 nu mai avea voie să iasă din casă fără permisiunea angajatorului său.

În 1896, Gandhi s-a întors în India, unde a redactat mai