Nu doar diferenţa uriaşă de valoare între londonezi şi cei de la Steaua au făcut ca tabela de marcaj să arate un sec 0-4 după 90+3 minute
Chelsea a predat o adevărată lecţie de fotbal la Bucureşti. Steaua a demonstrat că este o echipă prea mică pentru o competiţie mare. Cât au costat jucătorii care nu au loc în echipa lui Mourinho.
Chelsea nu-i Săgeata Stejaru şi nici Vardar
Nu doar diferenţa uriaşă de valoare între londonezi şi cei de la Steaua au făcut ca tabela de marcaj să arate un sec 0-4 după 90+3 minute. Două faze din acest meci explică totul. Prin minutul 80, la scorul de 3-0 pentru echipa sa, aripa Schurrle (de departe cel mai bun jucător de pe teren) a blocat un atac anemic al unui stelist, prin deposedare prin alunecare, pe propria linie de fund. Trei minute mai târziu, la o fază de atac a londonezilor, fundaşul lor dreapta, Ivanovici, l-a depăşit cum depăşeşte expresul un personal pe Latovlevici (acesta oricum departe de zona unde trebuia să se afle), şi a centrat din colţul terenului spre cel mai bine plasat coleg al lui. Ei bine, când o echipă are 3-0 pe final de meci, iar un atacant de-al ei vine să se apere aproape de linia porţii, iar un fundaş atacă poarta adversă în căutarea încă unui gol, atunci este clar de ce o astfel de echipă a câştigat două cupe europene doi ani la rând şi de ce nu poate fi învinsă de o campioană a României. Oricum, meciul de marţi seara ne-a arătat un lucru pe care îl ştim de mult, dar oficialii fotbalului românesc îl ocolesc: una este să joci contra lui Săgeata Stejaru, echipă care s-a făcut preş în faţa Stelei şi alta este să joci cu Chelsea; una este să câştigi o dublă cu Vardar, şi alta este să ai pretenţii de calificare dintr-o grupă LC cu o echipă germană şi una britanică. De fapt, „graniţa” pentru Steaua se numeşte Vardar şi/sau Dinamo Tbilisi. O lecţie de fotbal Chelsea a predat o adevărată lecţie de
