Facturile pe care le vor plăti românii la iarnă pentru căldură vor varia de la oraş la oraş, în funcţie de subvenţiile acordate de primării, dar şi de preţul gigacaloriei stabilit de societăţile de termoficare.
Un studiu realizat de Uniunea Europeană, în 2004, arată că încălzirea cu centrale electrotermice, de tip CET, este cea mai rentabilă pentru zona urbană. Avantajul acestui sistem este că se economisesc circa 30% din combustibilul consumat, reducându-se consumul de gaze. În acest timp, majoritatea administraţiilor locale din România acuză că astfel de centrale atrag pierderi, motiv pentru care sunt necesare subvenţiile. Specialiştii spun că preţul gigacaloriei nu ar trebui să depăşească 100 de lei. În realitate, tariful variază, ajungând la maximul de 387 de lei. În unele oraşe, locuitorii au renunţat complet la sistemul centralizat şi au ales centralele de apartament.
Municipalitatea a decis ca şi anul acesta să suporte subvenţia pentru căldură, astfel încât agentul termic plătit de bucureşteni să fie de 169,88 de lei pe gigacalorie, preţul de furnizare fiind de 337,80 de lei.
De ieri, Regia Autonomă de Distribuţia a Energiei Termice (RADET) Bucureşti a început probele la cald.
Iaşi. Societatea care administrează termoficarea la Iaşi, Dalkia Termo Iaşi, a anunţat oficial că tariful pentru o gigacalorie în iarna aceasta este de 265 de lei, tariful de furnizare fiind de 306 lei.
Focşani. Preţul gigacaloriei plătit de populaţie este de 240 de lei, la acelaşi nivel cu cel de iarna trecută. În oraş nu s-a început furnizarea căldurii întrucât societatea de termoficare are datorii de 11 milioane de lei la distribuitorul de gaze, care a închis conducta pe data de 1 iulie. De atunci, în Focşani nu este nici apă caldă, iar autorităţile aşteaptă bani de la Guvern pentru deblocarea situaţiei. Costul de producţie al gigacaloriei este de