Suflul european gâfâie în România din mai multe motive: aşteptări mari neîmplinite (de la bani europeni la libertatea de a munci liniştiţi în toate ţările Uniunii Europene), pierderea magiei proiectului european din lipsa unei comunicări pragmatice pe teme europene şi din cauza fluxului de ştiri negative, precum cele legate de criza eurozonei şi de Schengen. Însă inima europeană a românilor poate bate din nou în ritm normal dacă au loc o serie de schimbări în următoarele luni, modificări care să imprime o nouă direcţie în abordarea temelor europene în România.

În primul rând, e necesară demitizarea procesului de integrare europeană şi o explicare, cât mai simplă şi clară, a felului în care funcţionează "Bruxelles-ul". E foarte important să explicăm din nou românilor că suntem parte a "Bruxelles-ului", nu doar copilul agitat şi periodic urecheat, din raţiuni de corupţie, gestiunea fondurilor europene sau dosarul Schengen. Asta înseamnă că putem negocia, înseamnă că putem fi mai puternici, mai activi.

În al doilea rând, e importantă comunicarea victoriilor de etapă în materie de fonduri europene. E necesar ca procesul să fie restartat: e important ca românii să înţeleagă că într-adevăr e nevoie de proiecte, că banii nu vin cu sacul, însă vin la un moment dat, dacă se respectă procedurile europene. Cuvântul cheie e organizare, nu demoralizare. E importantă totodată traducerea victoriilor de etapă, precum "n+3", ca oamenii să înţeleagă ce presupun efectiv: ne mai bucurăm de bani încă un an faţă de ceea ce ne aşteptam.

În al treilea rând, avem nevoie de o ofensivă de imagine de ţară în capitalele europene, e o investiţie nu doar de dragul imaginii ci şi una pe fond, căci are legătură directă cu influenţa noastră în Europa. Iar influenţa înseamnă că atunci când discuţi cu partenerii europeni, o faci de pe poziţii de egalitate de facto, şi nu pus pe