Aceasta este o întrebare la care ușor se poate replica cu după război mulți viteji …

Doar in acest caz aceleași opinii au fost formulate si înainte si după.

In primul rând ca întrebarea este incorect formulată deoarece evoluția economiei nu se întâmpla peste noapte si a existat suficient timp si de analiza si de înțelegere si de reacție.

Adancimea si durata crizei din România a fost pur si simplu produsă de acțiunea unor factori de decizie din România, de derapajele economice produse de politica monetară si de credit anterioară si de ingustimea reactiei ulterioare: după ce s-a pus gaz pe foc, s-a tras frână de mana exact când economia încetinea natural.

Politicii au fost clar dexinformati referitor la evoluția economiei de același tehnocrat politic care i-a dezinformat si in privința clauzelor abuzive d. Isarescu.

Acesta, dezinformarea, este principalul motiv pentru măsurile si întârzierea acestora.

Din momentul anuntarii oficiale a crizei in România si pana la acest set de măsuri au trecut 18 luni iar România a pierdut 15 miliarde de euro avutie doar prin departarea de potențial.

In toată aceasta perioada se puteau întreprinde numeroase acțiuni si nu s-au făcut pentru a atenua căderea economică. Măsurile acestea puteau fi luate si prin comparatia cu alte state nu doar printr-o mai buna înțelegere a economiei României.

1) Așa cum arată exemple recente gen Tarom companiile de stat pot fi întoarse pe plus si fără a da personal afara si a scădea salariile pentru ca inneficientele sunt majore ; problema angajaților la stat nu este ca sunt mulți si plătiți semnificativ ci ca nu sunt stimulati la producă mai mult ori sa nu distruga valoare

2)reducerea pierderilor companiilor de stat care grevau bugetul de stat prin limitarea sifonarii si/sau creșterea veniturilor

3) reducerea costului finantarii prin reducerea dobânz