Faptul că femeile din Republica Moldova ţin în spate economia ţării de ani buni nu mai este demult o noutate. Ele sunt întâlnite peste tot şi sunt gata să muncească din greu pentru o bucată de pâine. La aceasta însă se adaugă şi fenomenul migraţiei, care duc în afara ţării un număr mare de femei. Totuşi, munca lor nu ajunge să fie recunoscută pentru că în funcţii de conducere sunt numiţi cu precădere bărbaţii.
Primele la muncă
“Inegalitatea pe bază de sex în Republica Moldova există încă din momentul naşterii. Problema continuă de-a lungul vieţii şi cu greu poate fi eliminată", afirmă demograful Valeriu Sainsus. Treptat aceasta se amplifică în multe sfere, una din care este legată de profesii.
Datele arată că rata şomajului este mai mică la femei decât la bărbaţi (4,8% comparativ cu 7,1%). Acestea profesează în multe domenii, devenite aproape… feminizate : sănătate şi asistenţă socială (80,7% dintre salariaţi), învăţământ (75,4% dintre salariaţi), hoteluri şi restaurante (71,1% dintre salariaţi), activităţi financiare (67% dintre salariaţi), activităţi recreative, culturale şi sportive (59,4% dintre salariaţi).
Sistemul sanitar al Republicii Moldova se ţine tot pe umerii femeilor. Acestea reprezintă mai mult de jumătate din total medici - 61,3%, iar la 100 mii locuitori revin 412,1 medici femei şi 309,6 bărbaţi. Personalul medical mediu este compus din femei în proporţie de 94,0%.
Ca statut profesional, marea majoritate sunt salariate (75,0%), comparativ cu 0,5% care au o afacere proprie şi 20% care lucrează pe cont propriu.
Mai multi bărbaţi directori şi doctori habilitaţi
Deşi statistica spune că numărul femeilor şomere este mai mic decât în cazul bărbaţilor, acestea câştigă în medie cu 12,2% mai puţin decât bărbaţii . Activitatea salarială este o sursă de venit mai importantă pentru gospodăriile conduse de bărbaţi (47,2% din tot