Reprezentanții Institutului au confirmat pentru Europa FM că, în comunicarea trimisă Comisiei speciale din Parlament, arată că sunt ignorate metalele rare și că proiectul propus de RMGC ar putea genera costuri imense după încheierea exploatării.

Reprezentanții Institutului Geologic al României, au cerut amânarea audierilor în Parlament, întrucât participă la o întrunire internațională în care vor vorbi chiar despre exploatarea aurului și a gazelor de șist.

În schimb însă, Institutul Geologic al României a transmis deja un punct de vedere Comisiei Speciale din Parlament.

Care sunt informațiile care au ajuns pe masa Comisiei pentru Legea Roșia Montană

În primul rând trebuie spus că Institutul Geologic nu se referă la zăcământul de la Roșia Montană ca fiind unul auro-argintifer, ci îl prezintă ca un zacamânt de AUR, ARGINT, TELUR, STIBIU, BISMUT, ARSENIU, TANTAL și GERMANIU.

Institutul Geologic susține că studiile RMGC asupra versanților Pârâului Corna - în punctul în care se prevede a fi amplasat iazul de decantare - sunt bazate pe prezumții care nu țin cont de contextul geologic real.

Bazinul Văii Corna nu se pretează depozitării unei cantități atât de mari de șlam cianurat din cauza gradului intens de fisurare, a permeabilității mari a versantului stâng, care conține gresii și nu formațiuni argiloase după cum susține proiectul, dar și a caracterului parțial submers al viitorului bazin de decantare - 45 de hectare vor fi sub apă.

Actualele probleme de mediu de la Roșia Montană, legate exclusiv de poluare cu metale grele, nu se pot compara cu cele induse potenţial de o asemenea cantitate de pulberi cianurate, consideră Institutul Geologic al României.

Geologii atrag atenția că biodegradabilitatea șlamului de cianurare este estimată la 120 de ani în condițiile de climă ale zonei, faț