În timp ce vestul Europei încearcă să-şi îndemne populaţia să aibă o alimentaţie sănătoasă, ajutându-se de o fiscalitate redusă, România are a doua cea mai mare taxă pe valoarea adăugată pe hrană din UE. Doar Danemarca ne desparte de titlul de campioni absoluţi ai taxării mâncării.

Vârfurile progresului din Uniunea din care facem parte au ales să nu pună biruri insuportabile pe mâncare. Nu mai puţin de 15 state din UE au cote reduse de TVA pentru alimente. Şi nu este vorba de reduceri simbolice. 4% în Italia, tot atât în Spania sau 6% în Olanda.

Liderul Uniunii, Germania, a ales pentru populaţia lui o cotă de TVA de doar 7%. Polonia, ţară luată de obicei în calcul vizavi de România în ce priveşte mărimea populaţiei sau dezvoltarea, are un TVA de doar 5% la alimente. În fapt, potrivit Eurostat, preţul mâncării din Polonia e acum mai mic decât în România, situaţie înregistrată în premieră anul trecut. Până şi Ungaria, care a şocat toată Europa cu o cotă record de TVA, de 27%, are cotă redusă pentru lactate şi cereale (18%).

O parte importantă a banilor câştigaţi de populaţie se duce în consumul de alimente. Mai precis, potrivit INS, aproximativ 20% din consumul românului din mediul urban este ocupat de alimente. Statul aplică acestei părţi din buget TVA-ul de 24%, scăzând astfel calitatea alimentaţiei contribuabilului. Ţările din vest au conştientizat de multă vreme pericolul taxării hranei. Acum derulează programe fiscale care să ducă la o mai bună hrănire a populaţiei. Soluţia lor a fost (după cum reiese din tabel) scăderea TVA pe alimente, în general, şi supra-taxarea junk-food. Cel mai bun exemplu este Marea Britanie care are TVA zero pe alimente, dar vrea să pună taxă pe mâncarea nesănătoasă.

Or, în România, cota standard de 24% de TVA încurajează fix consumul de alimente ieftine şi, de cele mai multe ori, de slabă calitate.

Ca fapt