Liga Profesionistă de Fotbal are ciudăţeniile ei: uneori înţelege regulamentul prea bine, alteori nu-l înţelege deloc.

“Noi, în România, nu ştim cum să o mai dăm!”. Năduful îi aparţine şefului LPF, dar zicerea asta merită săpată în piatră de rîu şi pusă pe frontonul Casei Fotbalului, pe sediul Ligii, pe alte sedii care se ocupă de sportul-rege la noi în patrie. Zicerea asta are valoare de deviză. “Nu mai ştim cum s-o dăm” reprezintă echivalentul “Dura lex, sed lex” în fotbal.

Petrolul Ploieşti a fost reclamat la LPF pentru că ar fi încălcat regulamentul cu privire la numărul de jucători români prezenţi pe foaia de joc. Conform unei modificări din articolul 46.7.1 din ROAF, numărul autohtonilor trebuie să fie de minimum cinci. Însă modificarea articolului respectiv a fost contestată de CFR Cluj la TAS şi forul de la Lausanne a dispus, în iunie, anularea “regulii de cinci”. Din motive misterioase, şeful LPF e convins că UEFA, nu TAS, “a desfiinţat acel articol”.

Articolul respectiv a vădit un spirit de iniţiativă ieşit din comun şi s-a încăpăţînat să rămînă în ROAF în forma modificată. “Nu ştiu şi nu e treaba mea de ce el n-a fost scos din regulament!”, spune Dumitru Dragomir. Nu e treaba lui. Punct. Dar care o fi treaba lui pe-acolo, pe la Liga Profesionistă?

După ce trei echipe din Liga 1 au luat de bun articolul anulat de TAS şi au reclamat Petrolul, Dumitru Dragomir a cotrobăit în cutia poştală şi, surpriză!, “Am găsit corespondenţa UEFA!”, spune el. A citit corespondenţa, “în traducere şi în original”, nu neapărat în ordinea asta. “S-au strîns specialiştii, avocaţii”, ca să vadă “cum s-o dea”. Trei reclamaţii sînt trei reclamaţii. Petrolul ca Petrolul, dar dacă se trezeşte cineva să reclame CFR-ul, Astra, Vasluiul sau alte grupări cosmopolite din campionat? Cum o dai atunci?

Ideea e că, în ciuda brainstorming-ului, flash mob-ului, hap