După criza politică majoră din 2012, cu ecouri în străinătate, diplomaţia românească urma să declanşeze o ofensivă eficientă, pentru a repara imaginea ţării în lume, ceea ce nu s-a întâmplat. Sursa: AGERPRES

Actualul ministru de Externe, Titus Corlăţean, (45 de ani) a fost numit în funcţie în august 2012, după câteva luni petrecute în postul de ministru al Justiţiei. Mandatul său la MAE nu s-a remarcat prin realizări deosebite, a fost unul mai degrabă discret, cu apariţii periodice în mass-media, în special în situaţii de criză.

Oficialii francezi au făcut recent noi declaraţii potrivit cărora Parisul va bloca intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. În replică, au apărut voci care cer demisia ministrului. Partidul Mişcarea Populară, prin vocile vicepreşedinţilor Teodor Baconschi şi Adrian Papahagi, i-au reproşat lui Corlăţean că a compromis obiectivul de aderare a României la Schengen, prin "declaraţii iresponsabile" şi prin lipsa unor acţiuni eficiente.

Baconschi aminteşte faptul că la încheierea mandatului său de ministru de externe, România obţinuse din partea Franţei şi Germaniei un calendar de aderare la Schengen în doi paşi: 31 octombrie 2012 pentru spaţiile aerian şi maritim, şi 31 martie 2013 pentru accesul terestru. Dar "lovitura de stat ratată a compromis obiectivul aderării în doi paşi", iar românii ar trebui să afle ce determină această poziţie a Franţei. Şi europarlamentarul PNL Renate Weber a spus că reacţia ministrului faţă de oficialii francezi a fost "moale".

Gafe ministeriale

Titus Corlăţean a făcut o declaraţie, în martie, calificată de unii comentatori ca fiind o gafă. El spunea atunci că dacă se va amâna iar aderarea României la Schengen, ţara noastră ar putea să nu mai fie interesată de acest proces. Explicaţia sa pentru atitudinea Franţei şi a Germaniei se referea la contextul electoral din cele două ţări.