Răspunzând unui articol apărut în Ziarul Financiar privind necesitatea reducerii datoriei publice şi rambursării din economii făcute la buget a obligaţiunilor emise anterior de către statul român şi care vin astăzi la scadenţă, profesorul Daniel Dăianu susţine că o astfel de decizie ar însemna revenirea în recesiune.

În conjunctura actuală, când de circa un an pieţele par să se fi liniştit, o astfel de opinie poate avea raţiunea sa, însă ceea ce se uită este faptul că pe pieţele financiare internaţionale mocneşte în continuare criza datoriilor şi că la orice eventuală izbucnire cei mai slabi vor fi primii doborâţi dacă nu se pregătesc din timp. Ce înseamnă această pregătire? Pur şi simplu reducerea dependenţei de exterior şi de creanţieri. O creştere de datorie este falsă dacă miliardul de euro care se aşază în plus la soldul îndatorării publice nu aduce măcar un plus de 1,5 miliarde de euro la PIB. Iar acest raport nu poate fi obţinut decât prin investiţii, nu prin majorare de cheltuieli salariale şi de bunuri şi servicii.

Este exact ceea ce guvernul actual nu face, de vreme ce datele execuţiei bugetare de la Ministerul de Finanţe arată o reducere cu 10% a cheltuielilor de capital pe primele opt luni din 2013, o creştere cu 15% a cheltuielilor cu salariile şi una cu 11% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii. Nu poţi avea un randament pozitiv al datoriei care să te ţină departe de recesiune prin scăderea cheltuielilor de investiţii. Dimpotrivă, creşterea îndatorării este, ca şi în 2009, o risipă pe banii contribuabililor.

„Cât timp nu vom restructura în profunzime administraţia şi nu vom eradica deficitele prin reducerea de cheltuieli mai degrabă decât prin creşterea de impozite, cât timp nu vom reoxigena economia reală reducând sfera publică şi nu vom reîncepe să investim şi să creăm valoare adăugată dând prioritate absolută sectorului produc