Proiectul privind exploatarea cu cianură a zăcămintelor cu aur de la Roşia Montană a iscat numeroase controverse. Mii de oameni au ieşit în stradă şi au protestat împotriva acestei exploatări, revoltați de iminența poluării cu cianură, în urma proiectului de exploatare al Gold Corporation. Cel mai mare zăcământ de aur din România şi din Europa continentală, aşa cum spun specialiştii, ascunde nu mai puţin de 300 de tone de aur şi ar urma să fie exploatat, cel mai probabil, începând cu toamna anului 2016.

Totuşi, Zeno Schlett, profesor la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, a explicat, pentru PRESSALERT.ro, că cel mai mare „zăcământ” de aur nu se află în nicio mină, ci în… deşeurile electronice. „Fiind dintr-o zonă minieră, cunosc problemele legate de minerit şi am aflat că dintr-o tonă de minereu de aur extras din mină se poate obţine unul, maxim două grame de aur. Dar prin metode fizice, aşa cum este amalgamarea, flotaţia, se îmbogăţeşte, se concentrează acest minereu cu aproximativ 20 de grame pe tonă. Însă cel mai valoros zăcământ de aur nu este nici la Roşia Montană, nici la Brad, nici la Certej, ci în deşeurile electronice. O tonă de deşeuri electronice conţine 200 de grame de aur. Deci este cel mai rentabil, cel mai valoros «zăcământ» privind aurul”, susține profesorul de fizică.

Zeno Schlett coordonează în acest moment activitatea centrului Experimentarium din Timişoara, singurul de altfel din România în care se realizează experimente fizice pentru elevi. Fizicianul ne-a spus că există şi alte metode prin care aurul ar putea fi exploatat, nu doar cu cianură, şi în acest sens, la centrul Experimentarium se realizează o serie de teste. „Axăm experimentele pe probleme cu care suntem confruntaţi ca indivizi. Printre acestea se numără cea a energiei şi problema găsirii unor mijloace de a valorifica un zăcământ, de exem